Vestita
ctitorie a voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia
este situata la 4 km de Calimanesti, pe malul drept al Oltului
.Constructia manastirii a fost definitivata in anul 1391,
dupa ce a fost terminata si pictura murala originala. Reparatii
si restaurari ulterioare au fost facute in 1517, sub voievodul
Neagoie Basarab, in 1583 sub Mihnea Voda Turcitul si in 1704-1707,
sub Constantin Brancoveanu. In interiorul bisericii, construita
in stil bizantin, poate fi admirat portretul lui Mircea cel
Batran, infatisat in costum de cavaler bizantin, avand alaturi
pe fiul sau, Mihail. De asemenea mai pot fi vazute resturi
din frescele vechi ramase de pe vremea construirii monumentului,
precum si mormantul lui Mircea. Picturile sunt opera zugravilor
autohtoni, precum si a mesterilor greci.
Intregul edificiu a fost restaurat
in 1927-1930, iar restaurari partiale au mai fost efectuate
in anii 1958-1961. Muzeul manastirii poseda numeroase exponate
de o mare valoare istorica si documentara, printre care citam:
un fragment din vechea piatra tombala a voievodului Mircea
cel Batran, un proiect de stema a tarii dinaintea unirii Principatelor
Romane, o evanghelie din 1682, tiparita in Bucuresti in limba
slavona etc. . Picturile murale, executate in mare parte inca
din timpul constructiei, il reprezinta pe Radu Paisie, pe
Mircea cel Batran si pe fiul acestuia, Mihail. Cismeaua de
sub chilii este de pe vremea lui Neagoe Basarab, iar fantana
din curte dateaza de pe vremea lui Constantin Brancoveanu.
Chiliile noi au fost construite in 1849-1853,sub domnitorul
Barbu Stirbei, iar temeliile vechilor chilii se vad pe dreapta
in curtea manastirii.
Turcii au prădat-o de fiecare dată
când au trecut Dunărea, iar mai târziu si soldatii austrieci,
în timpul ocupatiei din 1718-1739. În anul 1821, în spatele
zidurilor mânăstirii s-au adăpostit si eteristii lui Alexandru
Ipsilanti, după înfrângerea de la Drăgăsani. Tot aici si-au
găsit adăpost o parte din revolutionarii de la 1848. Între
anii 1849-187, Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei dărâmă o
parte din chiliile din partea de vest si construiesc două
pavilioane pentru resedinte de vară. În timpul primului razboi
mondial, i se fură odoarele si cărtile, profanându-se pentru
jaf si cripta lui Mircea. În anul 1938, Comisia Monumentelor
Istorice asează o nouă placă peste mormântul Voievodului Mircea.
Alături de mormântul lui Mircea cel Bătrân se află si cel
al Teodorei, mama lui Mihai Viteazu (calugărita Teofana -
după moartea marelui voievod).
Sunt stabilite trei perioade în istoria
multiseculară a mânăstirii Cozia, si anume:
- făurirea - sfârsitul
secolului al XIV-lea;
- marea înflorire - din
sec. XIV - XVI, până la începutul secolului al XVII-lea;
- perioada fanariotă,
când începe decăderea.
Fanariotii introduc în manastire calugari
greci, bunurile si valorile sunt trecute peste granite, iar
calugarii români sunt nevoiti sa paraseasca manastirea, formând
schituri prin împrejurimi.
Decaderea merge pâna acolo încât,
în 1880, devine închisoare, iar istoricii se plâng ca vechea
ctitorie a ajuns "Pestera de Tâlhari". |
